Cronologia istoriei fizicii în Brazilia și în lume

Cronologia istoriei fizicii în lume

480 î.Hr. – Leucip de Milet și Democrit de Abdera elaborează ipoteza atomistă, care spune că materia este formată din atomi – unități minuscule, indivizibile.

335 î.Hr. – Aristotel formulează sistemul geocentric, conform căruia Pământul este fixat în centrul universului, teorie dezvoltată ulterior de Ptolemeu.

295 î.Hr. – Euclid publică primele studii despre Optică.

REclame

250 î.Hr. – Arhimede din Siracuza fondează hidrostatica – studiul echilibrului lichidelor – prin descoperirea principiilor fluctuației și densităților relative.

1543 – Polonezul Nicolas Copernic publică Despre revoluțiile corpurilor cerești, unde explică principiile heliocentrismului.

1600 – Englezul William Gilbert publică De Magnete, marcând începutul studiilor despre electricitate și magnetism.

1604 – Galileo prezintă primele afirmații pentru legile căderii corpurilor în lucrarea sa Despre mișcarea accelerată.

1647 – Blaise Pascal, francez, afirmă existența presiunii atmosferice în Prefața la Tratatul despre vid.

REclame

1648 – Italianul Evangelista Torricelli inventează barometrul, un instrument care măsoară presiunea atmosferică.

1648 – Olandezul Willebrord Snellius descoperă legea refracției luminii.

1667 – Englezul Isaac Newton identifică dispersia luminii.

1676 – Francezul Edme Mariotte și irlandezul Robert Boyle enunț legea compresibilității gazelor, conform căreia presiunea unui gaz este invers proporțională cu volumul ocupat.

1676 – Astronomul danez Ole Römer descoperă că viteza luminii este finită, calculând-o la 225.000 km pe secundă.

1687 – Newton publică Principiile matematice ale filosofiei naturale, în care afirmă legile inerției și gravitației universale.

1738 – Elvețianul Daniel Bernoulli publică primele studii despre presiunea și viteza fluidelor.

1761 – Englezul Joseph Black creează calorimetria, studiul cantitativ al căldurii.

1785 – Francezul Charles Augustin de Coulomb enunță legea forțelor electrostatice, conform căreia „sarcinile electrice de semn opus se atrag reciproc, iar cele de semn egal se resping reciproc”.

1799 – Germanul Friedrich Herschel descoperă existența razelor infraroșii.

1801 - Germanul Carl Ritter descoperă razele ultraviolete.

1814 - Francezul Augustin Fresnel începe să dezvolte teoria ondulatorie a luminii.

1820 – Francezul André-Marie Ampère formulează legile electrodinamicii; Pierre Laplace calculează forța electromagnetică; danezul Hans Christian Oersted descrie abaterea produsă de curenții electrici pe acul busolei și unește definitiv electricitatea și magnetismul.

1821 – Englezul Michael Faraday descoperă bazele inducției electromagnetice.

1824 – Francezul Nicolas Sadi Carnot publică Réflexions Sur la Puissance Motrice du Feu, care va constitui ulterior baza termodinamicii.

1827 – Germanul Georg Ohm formulează legea care leagă potențialul, rezistența și curentul electric.

1831 – Faraday descoperă inducția electromagnetică.

1842 – Christian Doppler, austriac, formulează bazele efectului Doppler, folosit în acustică și astronomie.

1843 – Englezul James Joule determină cantitatea de lucru mecanic necesară pentru a produce o unitate de căldură.

1846 - Germanul Ernest Weber construiește primul electrodinamometru care măsoară forța de atracție dintre sarcinile electrice.

1847 – Germanul Hermann von Helmholtz enunță principiul conservării energiei.

1849 – Englezul William Thomson (Lord Kelvin) creează scala termometrică absolută.

1850 – Germanul Rudolf Julius Clausius formulează al doilea principiu al termodinamicii și teoria cinetică a gazelor.

– Francezul Léon Foucault demonstrează rotația Pământului folosind un pendul de 67 de metri.

1851 – Germanul Franz Ernst Neumann formulează legea inducției electromagnetice.

– Kelvin formulează legile conservării și disipării energiei.

– Scoțianul William Rankine definește energia potențială și energia cinetică.

1852 – Englezul George Stokes formulează legea fluorescenței, observând efectul luminii ultraviolete asupra cuarțului.

1860 – Scoțianul James Clerk Maxwell demonstrează că energia cinetică a moleculelor depinde de temperatura lor.

1869 – Austriacul Ludwig Boltzmann calculează viteza moleculelor.

1873 – Olandezul Johannes van der Waals descoperă forțele de atracție dintre atomi și molecule.

1880 – Philipp von Jolly, german, măsoară variația greutății în raport cu altitudinea.

1884 – Nord-americanul Thomas Edison face prima supapă electronică.

1887 – Americanii Albert Michelson și Edward Williams Morley arată constanta vitezei luminii.

1888 – Lucrând separat, germanul Heinrich Hertz și englezul Oliver Lodge concluzionează că undele radio aparțin aceleiași familii ca undele luminoase (unde electromagnetice).

1890 – Francezul Paul Villard identifică razele gamma.

– Neo-zeelandezul Ernest Rutherford și englezul Frederick Soddy conceptualizează familiile radioactive.

1895 - Germanul Wilhelm Röntgen descoperă razele X.

– Jean-Baptiste Perrin, francez, demonstrează că razele catodice transportă electricitate negativă.

1896 - Rutherford descoperă razele alfa și beta produse în atomii radioactivi.

– Francezul Henri Becquerel descoperă radioactivitatea sărurilor de uraniu.

1900 – Germanul Max Planck formulează teoria cuantică.

1902 – Oliver Heaviside, englez, afirmă că există un strat atmosferic care favorizează refracția undelor radio.

1905 – Lee de Forest, un american, inventează trioda, o supapă electronică cu trei elemente.

– Germanul Albert Einstein formulează bazele teoriei relativității restrânse, legea echivalenței dintre masă și energie, teoria mișcării browniene și teoria efectului fotoelectric.

1906 – Germanul Walter Hermann Nernst postulează a treia lege a termodinamicii.

1910 – Poloneza Marie Sklodowska Curie reușește să izoleze elementul metalic radiu.

1911 – Nord-americanul Victor Hess descoperă razele cosmice.

– Rutherford creează primul model al unui atom cu o structură „planetară”, compusă din electroni care se învârt în jurul unui nucleu.

1913 – Danezul Niels Bohr dezvoltă modelul cuantic al atomului.

– Englezul James Frank și germanul Gustav Hertz demonstrează existența nivelurilor de energie în interiorul atomului.

– Englezul Frederick Soddy creează termenul „izotop” pentru a desemna atomii care au același număr atomic, dar numere de masă diferite.

1916 – Einstein își publică studiile finale despre Teoria Generală a Relativității.

1918 - Englezul Arthur Stanley Eddington confirmă experimental relativitatea generală a lui Einstein prin observarea eclipsei de soare din 1918.

1923 – Americanul Louis Bauer analizează câmpul magnetic al Pământului.

– Francezul Louis de Broglie stabilește o corespondență între undă și particule și formulează mecanica ondulatorie.

1925 – Nord-americanul Samuel Goldsmith și danezul George Uhlenbeck definesc spinul electronului.

– Germanii Werner Heisenberg și Ernst Jordan, austriacul Erwin Schrödinger, danezul Niels Bohr și englezul Paul Dirac formulează noua teorie a mecanicii cuantice.

1927 – Italianul Enrico Fermi oferă o interpretare statistică a mecanicii cuantice.

– Heisenberg formulează principiul incertitudinii, conform căruia poziția și viteza particulelor nu pot fi cunoscute în același timp și cu precizie.

1928 - Germanii Hans Geiger și Walter Müller inventează contorul Geiger pentru a măsura radioactivitatea.

1929 – Einstein își publică concluziile despre teoria câmpului unificat.

1930 - Olandezul Petrus Debye folosește razele X pentru a investiga structura moleculară.

1931 – Nord-americanul Ernest Lawrence dezvoltă ciclotronul, un instrument pentru accelerarea particulelor încărcate.

1932 – Nord-americanul Robert van de Graaff construiește prima mașină electrostatică.

– Nord-americanii Carl Anderson, Robert Millikan și englezul James Chadwick descoperă neutrinul și pozitronul.

– Englezul John Cockcroft și irlandezul Ernest Walton construiesc un accelerator de particule care permite să aibă loc prima reacție nucleară.

1934 – Japonezul Hideki Yukawa elaborează teoria existenței mezonului.

– Cuplul francez Frédéric și Irène Joliot-Curie descoperă radioactivitatea artificială.

– Fermi concluzionează că neutronii și protonii sunt aceleași particule fundamentale în diferite stări cuantice.

1936 - Nord-americanul Carl Anderson descoperă pozitronul.

– Italianul Enrico Fermi bombardează elemente chimice grele cu neutroni, producând elemente mai grele decât cele existente în natură.

1938 - Germanii Otto Hahn și Fritz Strasmann descoperă fisiunea nucleară.

1941 – Proiectul Manhattan începe în Statele Unite pentru construirea bombei atomice.

1942 – Fermi coordonează, la Chicago (Statele Unite), construcția primului reactor nuclear.

1945 – În iulie, Statele Unite detonează prima bombă atomică în deșertul Sonoran (SUA). În august, americanii au aruncat o bombă atomică asupra Hiroshima și Nagasaki.

1948 – Nord-americanii John Bardeen, Walter Brattain și William Shokley formulează teoria tranzistorilor și construiesc primele modele.

1950 - Albert Einstein extinde teoria relativității în teoria generală a câmpurilor.

1952 – Statele Unite ale Americii explodează prima bombă cu hidrogen din Oceanul Pacific. În anul următor, a venit rândul Uniunii Sovietice.

1955 – Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), din Statele Unite, produce primele unde de frecvență ultrarapidă.

1956 – Laboratorul Los Alamos, din SUA, detectează neutrino.

1967 - China explodează prima sa bombă cu hidrogen.

1982 – Are loc prima fuziune nucleară controlată, cu o durată de 5 secunde, la 100.000 ºC, la Universitatea Princeton (Statele Unite).

1983 – Centrul de Cercetare Nucleară din Geneva, Elveția, descoperă o particulă (bosonul Z intermediar) care confirmă teoria unificării forței electromagnetice cu energia nucleară slabă.

1986 – Germanul Georg Bednorz și elvețianul Karl Müller produc, cu un aliaj ceramic din diverse elemente chimice, un supraconductor de temperatură „înaltă”, adică un material care, la temperaturi scăzute, are rezistivitate electrică zero.

1986 – Ephraim Fishbach, un american, propune existența unei a cincea forțe, cea respingătoare, pe lângă cele deja cunoscute: puternică, slabă, electromagnetică și gravitațională.

1988 – Fizicienii de la Laboratorul Național Los Alamos, din Statele Unite, susțin că au dovedit existența celei de-a cincea forțe.

1989 – Englezul Martin Fleishmann și nord-americanul Stanley Pons susțin că au realizat fuziunea nucleară la temperatura camerei: fuziunea „rece”. Curând după aceea, Fleishmann recunoaște că s-a înșelat.

1996 - Oamenii de știință de la Laboratorul de fizică a particulelor lansează știrea că au reușit să producă atomi de antimaterie.

Cronologia istoriei fizicii în Brazilia

1858 – Se creează Școala Centrală, fostă Academia Militară, cu o secție de științe fizice și matematice.

1934 – Universitatea din São Paulo (USP) înființează primul său grup de cercetare, cu Marcelo Dami de Souza Santos, Mário Schenberg și Paulus Aulus Pompéia, îndrumați de Gleb Wataghin.

1944 – Joaquim Costa Ribeiro descoperă efectul termodielectric, cunoscut sub numele de efectul Costa Ribeiro.

1947 – César Lattes participă la descoperirea mezonului.

1951 – Fondarea Institutului de Fizică Teoretică, din São Paulo.

– Crearea Comisiei Naționale pentru Energie Nucleară, la Rio de Janeiro.

1953 – Fondarea Institutului de Cercetare în Radiații, în Minas Gerais.

1954 – Mário Schenberg descoperă un proces de pierdere de energie în stele, prin emisia de neutrini, numit efect Urca.

1957 – A fost creat Institutul de Energie Atomică din São Paulo.

1958 – Instalarea primului reactor nuclear din America Latină, la Universitatea din São Paulo (SP).

1959 - Jacques Danon și Argus Henrique Moreira proiectează un nou accelerator de particule.

1967 – César Lattes își dovedește descoperirea „mingii de foc” în interiorul nucleului atomic, o etapă intermediară în formarea de noi particule.

1968 – Înființarea Societății braziliane de fizică.

– Instalarea Centrului de Energie Nucleară pentru Agricultură, în Piracicaba (SP).

1974 – Semnarea Acordului nuclear Brazilia-Germania, prin care se stabilește achiziționarea centralei nucleare Angra I, împotriva căreia se pronunță fizicienii brazilieni.

1983 – Inaugurarea centralei nucleare Angra I, la Angra dos Reis (RJ), prima din Brazilia.

1989 – În Campinas (SP) începe să funcționeze cel mai mare accelerator de particule din țară.

Fotografia autorului
Isa Fernandes
Pasionat de tehnologie și de lumea aplicațiilor. Îmi place să scriu despre cele mai bune știri de pe piață și despre tendințele acesteia.